Monument istoric şi arhitectural construit în perioada 1800 - 1811 în stil neogotic, arh. Johan Freiwald. Castel al familiei Sturdza (1811 - 1862), reşedinţă domnească a lui Al.I. Cuza (1862 - 1866) şi în continuare castel al familiei Cuza (până în 1895), apoi a aparţinut familiei Moruzzi-Brătianu. Între 1936 - 1944 a funcţionat spitalul TBC al CFR, fiind distrus în 1944. Din 1979 este refăcut ca muzeu şi adăposteşte piese de mobilier ce au aparţinut familiei Cuza: tacâmuri, cristale de Baccara, porţelan de Sévres, piese de îmbrăcăminte şi obiecte personale ale familiilor Cuza, Kogălniceanu, Negri, Sadoveanu, tablouri şi statuete aparţinând pictorilor români şi străini din secolul al XIX-lea (Nicolae Grigorescu, Constantin Lecca, Giusepe de Nitis, Canova, Barias). În perioada 1979 - 1982 castelul este amenajat ca muzeu local de istorie şi etnografie.